Să ne iubim pe ţărmul Mării Negre – Adrian Păunescu [Poezie recitată]

Scurt comentariu

Poezia „Să ne iubim pe țărmul Mării Negre” de Adrian Păunescu este un imn al iubirii pasionale și regeneratoare, trăite într-un spațiu mitic, la granița dintre efemer și etern. Poetul proiectează iubirea ca pe o forță creatoare, capabilă să refacă lumea de la început — un „Dumnezeu și-o Dumnezee” care dau sens nou existenței.

Imaginarul marin amplifică intensitatea sentimentelor: valul, nisipul, stelele, luna și ninsorile de sare devin simboluri ale unei iubiri totale, carnale și spirituale, deopotrivă. Iubirea este redată cu o tensiune profundă între sacru și păgân, între chemare divină și pasiune nestăvilită.

Finalul aduce o fină ambiguitate: poetul îngenunchează în fața mării – simbol al iubirii și al femeii – refuzând explicit să recunoască subordonarea în iubire, dar exprimând-o indirect și emoționant.

Astfel, poezia surprinde iubirea ca început de lume, trăită cu intensitate pe fundalul mitic al Mării Negre. Cu imagini sugestive și contraste puternice (sacru/păgân, etern/provizoriu), Păunescu transformă iubirea într-o forță cosmică, eliberatoare și absolută.

Să ne iubim pe ţărmul Mării Negre
Ca două fragede fierbinţi statui
Să fim întîia clasica pereche
A omenirii noi ce încă nu-i.

Să ne iubim cît ne întreabă valul
Ce e cu noi, ce sîntem şi ce vrem
Noi să-i răspundem cufundaţi cu malul
Ceva-ntre rugăciune şi blestem.

Ca un barbar ce ţine o tanagră
Aşa sîntem pe-acest nisip noi doi
Şi stelele ce cad în Marea Neagră
Ridică valul sîngelui din noi.

Să ne iubim hipnotizaţi de lună
Cutreieraţi de-al vaselor tangaj
Şi să ne viscolească împreună
Ninsorile de sare pe obraji.

Să ne iubim, păgîna mea atee
Iubito, marea seamănă cu noi
Sîntem un Dumnezeu şi-o Dumnezee
Chemaţi să-nceapă lumea de la doi.

Să ne iubim pe ţărmul Mării Negre
Pe unde trec epavele călări
Să curăţăm întreaga lume veche
În fluxul şi refluxul noii mări.

Să ne iubim etern, noi, provizorii,
Cum niciodată, valul nu va sta
Eu spun că îngenunchi în faţa mării
Să nu spun că-ngenunchi în faţa ta.